Istoricul: Aici sau în apropiere n-a fost viaţă monahală, dar după Revoluţia din 1989 credincioşii din zonă au dorit şi au cerut înfiinţarea unui aşezământ monahal. Având ca bază materială o capelă din lemn în cimitirul satului, ridicată de preotul satului Vidra , Ioan Lazăr, în anul 1982, precum şi o clădire administrativă, ambele aflate în fază primară de construcţie. Andrei Andreicut, Arhiepiscopul de Alba-Iulia, a aprobat înfiinţarea mănăstirii Recea cu obşte de maici. Sarcina conducerii aşezământului a fost dată monahiei Cristina Chichemia, de profesie ingineră, cu multă vechime în muncă, dar şi cu vocaţie duhovnicească. La recomandarea preot profesor doctor Ilie Moldovan, Arhiepiscopul Andrei a invitat ca duhovnic aici, pe încercatul părinte Ioan Iovan din Bucureşti, azi Arhimandrit, în jurul căruia s-a format obştea monastică. Maica stareţă, înzestrată cu pricepere, perseverenţă, tenacitate, spirit organizatoric şi dragoste de Dumnezeu, alături de părintele duhovnic Ioan Iovan şi mica obşte de început, au reuşit în scurtă vreme să zidească o mare mănăstire, având toate cele necesare traiului şi unei înalte vieţi duhovniceşti.

Descriere: Biserica catedrală, este o construcţie din zid de cărămidă, cu planul în formă de cruce, cu împartirea spaţiului caracteristică bisericii bizantine: navă centrală cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Dimensiunile bisericii sunt: 30 m lungime, 16 m lăţime pe partea cilindrică, respectiv 18 m pe absidă şi înalţimea turlei principale 23 m. Altarul este spaţios, luminat de trei ferestre vitralii la răsărit, cu absidă la exterior, poligonală. Iconostasul din lemn de stejar sculptat, are o pictură foarte frumoasă. Naosul are absidele largi şi profunde, fiecare luminată de câte trei ferestre vitralii în care găsim sfinţii: Haralambie, Ierarh Nicolae, Ierarh Spiridon, Ierarh Vasile, Ierarh Grigore şi Sfântul Ierarh Ioan. Deasupra naosului este o turlă deschisă, octogonală, luminată de trei ferestre înguste şi înalte, acoperită cu ţiglă, având acoperişul piramidal. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi marginali care susţin arcada bolţii şi care se prelungesc câte 1,5 m spre interiorul bisericii. Pronaosul primeşte lumină de la câte trei ferestre vitralii la sud şi nord, aici fiind reprezentati Sfinţii Mucenici: Mina, Gheorghe, Pantelimon, Filofteia, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfânta Ecaterina. Ferestrele au 75 cm lăţime şi sunt înalte, toate prevăzute în exterior cu grilaj metalic. Bolta este semicirculară. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o uşă de stejar în două canaturi, sculptată spre exterior. Deasupra pronaosului sunt încă două turle oarbe, octogonale, aşezate dreapta-stânga. Pridvorul, cu intrarea prin vest pe uşă de stejar în două canaturi sculptată la exterior, este puţin spaţios. Are câte o cameră pe o parte şi alta, luminate şi ele de câte o fereastră la vest. Pridvorul deschis este spaţios, susţinut în faţă de două coloane din marmură. Din curte în pridvor se urcă pe o scară de marmură cu opt trepte. Pardoseala bisericii, inclusiv a pridvorului deschis, este din marmură. Biserica este acoperită cu ţiglă. Faţadele exterioare, vopsite în culoare crem, sunt înconjurate în partea superioara, deasupra ferestrelor, de un brâu torsada, deasupra caruia sunt ocnite cu discuri de cărămidă.

Altele: În dreapta bisericii, la 15 m, este amplasat corpul de chilii cu două laturi în forma literei L, pe două nivele, cu trapeză, bucătăria şi anexele la parter, la etaj fiind stăreţia şi chiliile. La etaj, clădirea are un cerdac susţinut de stâlpi din lemn, pe al cărui parapet sunt ghivecele cu flori. Tot în dreapta bisericii, perpendicular pe altar, este casa de oaspeţi, înălţată pe parter, având două apartamente şi o sală de protocol. 

Accesul:

Este situată în zona central-vestică a judeţului Mureş, la contactul luncii Mureşului cu zona colinară, parte componentă a podişului Târnavelor, într-o adevărată zonă de verdeaţă şi de linişte.Aşezământul este construit pe o colină la 2 km de aeroportul oraşului Tg. Mureş şi numai la 300 m în stânga şoselei naţionale Tg. Mureş-Luduş-Cluj. Din Tg. Mureş, oraşul florilor, aflat la 14 km de aici, se ajunge cu autobuze de transport public, iar vinerea, sâmbăta şi duminica cu autobuzele orăşeneşti de transport local. De mai multe ori pe zi sosesc în halta Vidra sau trenuri dinspre Sibiu-Războieni sau Tg. Mureş, iar de la haltă până în mănăstire sunt circa 2,5 km. Din cele arătate concludem că accesul la mănăstire al credincioşilor şi turiştilor din zonă şi din alte părţi este printre cele mai accesibile. Să mai amintim celor interesaţi că nu departe de Recea se află Moreşti, aşezare încărcată de istorie, cu urme ale vechilor culturi din paleolitic şi neolitic, precum şi ale epocilor moderne. De pe colina mănăstirii ni se înfăţişează privirii o panoramă foarte frumoasă, cu câmpie în jur, apoi spre sud după pista aeroportului, satul Vidra sau şi peste el dealul, iar în nord câmpie, după care urmează de asemenea dealul.