Istoricul: Istoria acestei mănăstiri este legată de cea a schitului Agapia veche. A fost construită pe la începutul secolului al XVII-lea, când călugării şi-au strămutat gospodăria mai jos, din cauza urcuşului anevoios şi a locului îngust din deal. Cu timpul, călugării au construit o bisericuţă mică din lemn, unde să-şi poată face pravila.

Descriere: Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil se înalţă în mijlocul incintei, zveltă şi frumoasă, ascunzând în interiorul ei o comoară inestimabilă de artă bisericească şi românească. Este construită în plan treflat, cu ziduri groase de piatră, pe o temelie solidă de piatră brută. Are altar, naos, pronaos şi pridvor. A fost reparată după 1821, apoi între 1858 şi 1862, când i s-au adăugat un nou pridvor, cel vechi închizându-se în sânul bisericii, şi două turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, şi s-au lărgit ferestrele. Cele două turle au fost mistuite de incendiul din 1903, rămânând numai turla veche a Pantocratorului, cu formă octogonală şi cu calotă sferică. Ea se sprijină pe arcele naosului boltit. Zidul despărţitor dintre vestibul, pridvor şi pronaos a fost înlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudică, pe o uşă masivă din lemn, iar în pronaos printr-o uşă metalica. Tâmpla, din lemn sculptat, a fost pictată în 1858. O dată cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormântul ctitorilor. Policandrele au fost comandate la Viena şi executate în 1858-1862, iar candelabrele, îmbrăcămintea icoanelor împărăteşti şi alte obiecte ce împodobesc biserica au fost lucrate la Paris. În exterior biserica este în stil roman, cu faţadele spoite în alb, imitând piatra cioplită. Uşile şi ferestrele sunt încadrate cu pilaştrii în stil corintic. Deasupra uşii de intrare în biserică este pisania, încrustată în marmură cu litere slavone şi icoana hramului Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil în mozaic de Murano. 

Pictura: Opera marelui pictor Nicolae Grigorescu, a fost executată în anii 1858-1862, când artistul avea 20 de ani. În catapeteasmă, în afară de autoportretul pictorului, sunt pictaţi Sfântul Ioan Botezătorul, Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfântul Gheorghe. Chipuri de călugăriţe ori de localnici din satele Agapia şi Filioara i-au servit drept sursă de inspiraţie : Iisus Hristos pe Golgota înainte de răstignire, Sfinţii Trei Ierarhi (în altar), Sfintele Muceniţe Varvara şi Agapia, Ruga din gradina Ghetsimani, Drumul Crucii, Punerea Mântuitorului în mormânt, Cina cea de Taină, Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Lucrarea a fost recepţionată de pictorul ieşean George Siler, care a trimis la minister un referat elogios. Despre Grigorescu şi pictura sa au scris Al. Vlahuţă, B. Delavrancea, Calistrat Hogaş şi Mihail Kogălniceanu. La recomandarea acestuia din urmă, i s-a acordat o bursă a Moldovei la Paris. Tot la propunerea lui Kogălniceanu, maica stareţă Tavita Ursache i-a plătit încă 750 galbeni, peste cei 2 000 ai contractului.

Altele: Colecţia de obiecte religioase. Din 1927 până în 1962, la Mănăstirea Agapia a existat un muzeu organizat de prof. I.D. Ştefănescu, din Bucureşti. Din ordinul Mitropolitului Justin Moisescu, în 1962 s-a organizat o colecţie de obiecte religioase. În cele patru săli sunt expuse icoane vechi din secolele XVI-XVIII, o colecţie de cruci vechi sculptate şi filigranate, manuscrise şi tipărituri vechi, panaghere, catui, chivoturi, candele, sfeşnice, broderii, epitrahile, paftale, brâie, icoane brodate, tablouri cu scriitori şi casele în care au locuit la Agapia, scrisori şi fotografii de la anumiţi scriitori ca şi copii după manuscrisele lucrărilor lor scrise în aceste locuri. 

Accesul:

Este situată pe şoseaua Piatra Neamţ-Tg. Neamţ, ramificaţie spre Agapia, tot pe şosea asfaltată, care şerpuieşte pe lângă albia pârâului Agapia şi se afundă printre munţi mai mult de 1 km până în mănăstire. De la Târgul Neamţ până la Mănăstirea Agapia sunt exact 12,5 km. Aşezământul este construit pe valea pârâului Agapia, într-un peisaj foarte pitoresc, străjuit de munţi acoperiţi de codri seculari, având spre nord muntele Muncelu, iar spre apus şi miazăzi Dealul Mare şi Dealul Crucii. Multitudinea de flori care împodobesc curţile şi casele măicuţelor impresionează vizitatorul.