Istoricul: Biserica actuală a fost construită în anii 1831 - 1835 pe vatra unei biserici mai vechi din lemn, tradiţia orală susţinând ca aici a existat un schit de maici, fapt pentru care generaţii la rând au numit locul Schitul maicilor şi tot aşa i se spune şi azi de către satele din jur, deşi în prezent aici este mănăstire de călugări.

Descriere: Biserica monument istoric este construită în formă de navă cu interiorul compartimentat în altar, naos şi pronaos. Pridvorul este deschis, susţinut de 4 mari coloane. Are plafonul şi peretele dinspre pronaos pictate. Naosul şi pronaosul au aproximativ spaţii egale. Delimitarea naosului de pronaos se face prin 2 stâlpi masivi alăturaţi în dreapta-stânga zidurilor, aceştia susţinând o arcadă puternică a boitei. Catapeteasma din tei cu ornamentaţii sculptate, adusă aici din altă parte, a fost lucrată înainte de 1800. Intrarea din pridvor în biserică se face printr-o uşă masivă din lemn. Altarul este luminat de o fereastră amplasată la răsărit, în naos lumina pătrunde prin câte două ferestre de fiecare parte a zidurilor, iar pronaosul este luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Ferestrele sunt din lemn, duble, fără grilaj metalic. Pardoseala este mozaic veneţian, acoperişul este din tablă. Are o singură turlă înfundată aşezată pe naos, de formă poligonală la exterior. În exterior pereţii sunt simpli, despărţiţi în două registre printr-un brâu median simplu. Sub cornişa de jur-împrejur este un mic brâu ferestrău, format dintr-un singur rând de cărămizi aşezate pe muchie, încastrate în zid. 

Pictura: La intrarea în biserică, pe peretele exterior, deasupra uşii sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în pronaos deasupra uşii este pictată scena cu Adormirea Maicii Domnului şi în continuare în pronaos tabloul votiv cu ctitorii mănăstirii.

Altele: n apropierea bisericii s-au ridicat mai multe construcţii printre care: clopotniţa turn care veghează intrarea în incinta mănăstirii, un corp de chilii, un aghiazmatar şi anexe gospodaresti. 

Accesul:

Este situată la 33 km N-V de Bucureşti şi la 45 km S-E de oraşul Târgovişte, 3 km nord de Tărtăşeşti, 2 km sud de Slobozia Moară şi la 1,5 km vest de satul Bâldana. Se află amplasată între două şosele naţionale la 200 m est de vechea şosea naţională Bucureşti - Găieşti - Piteşti şi la circa 1,5 km vest de şoseaua Bucureşti - Târgovişte. Credincioşii fără mijloace de transport proprii se pot deplasa cu autobuzele pentru Poiana, Brezoaiele, Lunguieţul care circulă din gara Griviţa pe şoseaua veche Bucureşti - Piteşti şi trec la 200 m de mănăstire, sau cu autobuzele pentru Răcari - Târgovişte pe şoseaua Bucureşti - Târgovişte până la km 33, apoi la dreapta pe drum de câmp 1,5 km spre vest, Mănăstirea putând fi văzută din şosea. Poate fi folosită şi linia ferată până în gara Bâldana şi de aici din spatele gării 400 m la dreapta continuă circa 1 km drum de piatră prin cătunul Prisaca, căruia i se mai spune şi ţepeş Vodă şi după ce se trece de biserica aflată pe stânga se intră pe şoseaua Bucureşti - stânga încă 2 km şi cum trecem de şcoala generală de 9 clase a satului Bâldana avem în faţă borna kilometrică ce indică Bucureşti - 33 km. De aici la dreapta, drum de câmp circa 1,5 km, în dreapta acestui drum putând fi văzută mănăstirea. Prin spatele mănăstirii circa 100 m trece pârâiaşul Ilfoveanul.