Istoricul: Pe vatra unei biserici din lemn zidită la sfârşitul sec. XVI de logofătul Coresi şi soţia sa jupaniţa Slavita, unde se găsesc şi monumentele lor, s-a ridicat în 1817 o biserică tot din lemn, de ieromonahul Arsenie de la Cernica, în timpul domnului Ioan C. Caragea şi al mitropolitului Nectarie. Terenul pe care s-a clădit a fost donat de Uţă Râfoveanca, banii fiind daţi de familia boierilor Rucăreanu.

Descriere: Biserica este în formă de treflă, construită din cărămidă, pe temelie din blocuri masive din piatră. Interiorul este compartimentat în altar, naos şi pronaos. Iniţial a avut pridvor deschis, în stil brâncovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a fost închis cu zid şi în parte de mari ferestre cu geamuri. Are plafonul şi peretele dinspre pronaos pictat. La intrarea în pronaos sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Petru în dreapta uşii, Pavel în stânga ei. Uşa de la intrarea în pronaos este din lemn, sculptată, având pe Sf. Apostoli Pavel stânga şi Petru în dreapta ei. 

Pictura: Pictura a fost lucrată în ulei de Gh. Tăttărescu în anul 1865, sub influenţa şcolii italiene, exceptând pe cea a cupolei. A fost restaurată în 1954-1958 şi în 1984-1990 (când au fost făcute reparaţii bisericii).

Altele: În stânga bisericii se află un agheasmatar, iar în cimitirul mănăstirii a fost construită în 1832 o mică biserică cu hramul Sfinţii Lazăr, Spiridon şi Haralambie. Ctitorul acestei biserici este serdarul Panait Mărunteanu cu soţia sa Ecaterina. 

Accesul:

Este situată la 6 km sud-est de Ploieşti pe şoseaua de centură Ploieşti-Buzău. Credincioşii care n-au mijloace proprii de transport pot folosi autobuzele pentru Buda Palanca, cu staţie în faţa mănăstiri. De asemenea, pot folosi autobuzele locale ale oraşului Ploieşti numerele 11,12 sau 16 de la gara Ploieşti până la dispensar - Liceul Agricol - şi apoi la stânga 2 km pietonal, pe şoseaua de centură, Mănăstirea fiind pe dreapta şoselei.