Istoricul: Aici şi în zonă n-a mai existat viaţă monahală. După Revoluţia din 1989, cucernicul preot al parohiei din Salva, Dumitru Morar iniţiază înfiinţarea unei mănăstiri, ideea fiind îmbrăţişată cu căldură de credincioşii din Salva şi împrejurimi, care au contribuit cu multă însufleţire, atât financiar, cu materiale de construcţie, cât şi cu munca gratuită. Arhiepiscopia Clujului a dat binecuvântarea înfiinţării acestei mănăstiri şi în mai 1994 s-a pus piatra de temelie a bisericii, care a fost construită în numai 40 zile (28 zile lucrătoare). La 24 iunie 1996 biserica a fost sfinţită de Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului.

Descriere: Biserica este o construcţie mică de lemn, pe temelie de beton, în formă de cruce. Are spaţiul compartimentat în altar, naos şi pronaos. Există şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de patru stâlpi de lemn căptuşiţi cu şipcă. Catapeteasma este din lemn, cu o sculptură simplă. Uşa la intrarea în pronaos este din lemn. Are o turlă mare oarbă pe pridvor, în faţă, de formă pătrată, încadrată de câte o turlă mai mică pe dreapta şi stânga ei. Pe absidele naosului sunt alte două turnuleţe oarbe. Pardoseala este din scândură, acoperişul din şindrilă. În exterior este căptuşită cu şipcă. De jur-împrejurul bisericii sunt trotuare din beton. 

Pictura: Nu este pictată, dar pereţii în interior sunt împodobiţi cu icoane.

Altele: Clădirea etajată pentru stăreţie, trapeză, bucătărie şi 10 chilii, construită la nord de biserică, în apropierea ei, are verande susţinute de stâlpi. Pardoseala este din marmură, acoperişul cu tablă de aluminiu. Este printre clădirile cele mai frumoase ridicate în acest scop.

Accesul:

          Este situată la 4 km est de gara Salva şi la 4 km nord-vest de Năsăud.A doua staţie CFR de aici, este Rebrişoara, de unde se merge la Mănăstirea Rebra-Pârva, iar la a cincea staţie este Mănăstirea Ilva Mare. Mănăstirea este construită pe coama unui deal şi este înconjurată de plantaţii pomicole. La circa 400 m se află un deal mai mare, împădurit, la fel la sud, peste Someş. Din mănăstire se vede jos panorama Salvei şi şoseaua Dej-Vatra Dornei alături de apa şerpuită a Someşului.