Istoricul: La 15 iulie 1911, Episcopul Caransebeşului, Dr. Elie Miron Cristea (viitor Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), a sosit la Făget pentru a sfinţi biserica din acest târg. Între 17 şi 23 iulie a început o vizită canonică în eparhie, iar la 23 iulie a săvârşit liturghia în aer liber, în faţa a 10 000 de credincioşi, la Bolta Caldă, în actuala incintă a mănăstirii. Locuitorii din zonă, însufleţiţi de eveniment, au botezat izvorul de apă caldă, în amintirea zilei şi a vizitei episcopului, Izvorul Miron.

Descriere: Biserica este din piatră şi cărămidă, susţinută în exterior de şase contraforturi. Fundaţia este de piatră, cu soclu înalt. Este o construcţie în formă de navă, uşor treflată. Altarul semicircular are proscomidiar şi diaconicon cu intrare din exterior şi luminat de cinci ferestre foarte înguste. Iconostasul din lemn de tei şi măiestrit sculptat, împodobit cu ornamente bizantine, a fost confecţionat şi sculptat de Protosinghelul Ieronim Balinton şi fraţii Busuioc, din Berlişte-Oraviţa, cheltuielile fiind suportate de Dionisie Feneş, din Făget. N-a fost pictat şi, abia în 1987, pictoriţa Teodora Cican a executat icoane în ulei pe pânza măruflată pe care, apoi, le-a lipit. Pictura este de factură bizantină, încadrându-se bine în sculptura iconostasului şi în pictura interioară a bisericii. Naosul, cu absidele semicirculare, este luminat de câte trei ferestre pe fiecare parte (nord şi sud), iar pronaosul este luminat de câte două ferestre pe fiecare parte. Pridvorul deschis este înalt, cu tavanul plat, susţinut de patru coloane care au ornamente în relief. Pardoseala pridvorului este din marmură, iar la intrare, în dreapta şi în stânga, sunt bănci pentru odihna credincioşilor. Uşa de intrare, nouă, este frumos sculptată. Biserica are două turle octogonale în exterior, una deschisă pe naos şi alta oarbă pe pronaos. Pardoseala este din marmură, iar acoperişul din tablă zincată, cu streşinile foarte largi. În faţa bisericii se află o platformă pavată cu marmură, prevazută cu bănci pentru odihnă şi înconjurată cu grilaj de fier forjat. 

Pictura: Pictura din interior a fost începută în 1980 şi terminată în 1981. Până în 1980, interiorul era zugrăvit cu cruci imprimate cu şablonul şi pe pereţi atârnau câteva icoane înrămate. Pictura faţadelor exterioare s-a terminat abia în 1983. Atât în interior, cât şi în exterior, există o frescă în stil bizantin, realizată de profesorul Ioan Şulea Gorj, din Timişoara. La executarea ei s-a dat jos toată tencuiala veche şi s-a retencuit în întregime. Pentru a fi protejată, pictura a fost tratată cu emulsie din ceară de albine. Iconografic, exteriorul are trei registre: cel de sus redă scene din minunile Mântuitorului, cel din mijloc, pe sfinţii mucenici, iar cel de jos conţine biografia de icoane a Sf. Prooroc Ilie Tevisteanul, patronul aşezământului monahal. În pridvor se află Judecata de Apoi, cu Raiul şi Iadul, pe tavan registrul îngerilor, iar pe fronton, în medalion, Sf. Prooroc Ilie între îngeri şi jerbe de ornament.

Altele: Mobilierul din biserică, contractat în 1990, din lemn de stejar sculptat şi lustruit în culoarea naturală, a fost executat de meşterul Ioan Fosalău, din Vânători, Neamţ.

Accesul:

Este situată la 50 km nord-est de Lugoj şi la 16 km est de Făget, în apropierea şoselei Lugoj - Deva; din Cosova, ramificaţie drumul judeţean Româneşti -Tomeşti (8 km), care, peste munţii Poiana Ruscăi, face legătură cu DN 68 Caransebeş - Haţeg.Aşezământul monahal este construit la circa 500 m de drumul judeţean (asfaltat), într-o poiană largă, cu multă vegetaţie ierboasă şi arboriferă, pe malul stâng al pârâului numit şi Sasa, dar şi Valea Râului. Pe cei care îndrăgesc geografia îi informăm că pârâul acesta se întâlneşte cu un alt pârâu, numit Valea Stâlpului(trece şi el prin apropiere), lângă satul Curtea, dând naştere în această localitate râului Bega. În cazul în care folosesc drumul de fier, credincioşii coboară în gara Marginea şi de aici au de parcurs 7 km, dacă merg prin satul Curtea, sau 8,5 km, dacă merg prin Coşova. În zonă se găsesc calcare şi calcare dolomitice (din care localnicii fac varul), la Luncani, Baloteşti şi Tomeşti, şi zăcăminte de marmură pe Valea Topla, la Luncani. Săpăturile arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Lugoj la Cosova (în punctele Coca Mare şi Coca Mică) şi la Româneşti (în punctul Dumbrăviţa) au dovedit prezenţa omului în aceste locuri din cele mai vechi timpuri (din paleolitic). La Coşova şi Româneşti au fost găsite urme umane şi din epoca bronzului.