Istoricul: Aproape un secol şi jumătate, nu se mai cunosc documente despre mănăstire, dar se consideră că ea a continuat viaţa duhovnicească a credincioşilor din împrejurimi.

Descriere: Manastirea Prislop a fost construita in acelasi stil TRICONC. 

Pictura: A primit un ultim veşmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Piteşti. Din acesta se conservă doar câteva fragmente.

Altele: Avutul cel mai de preţ al mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruit de domniţa Zamfira în 1580. 

Accesul:

Este situată la circa 30 km sud de Hunedoara şi circa 10 km sud de Haţeg.Accesul spre mănăstire este uşor, până la Silvaşu de Sus circulând autobuze din Hunedoara, iar din Silvaşu până la mănăstire sunt numai 3 km pe drum asfaltat. Pe tot parcursul, drumul ne oferă privelişti minunate, în mare parte pe culmea dealurilor cu orizont larg deschis spre valea Streiului şi spre ţara Pădurenilor, iar din Haţeg până la Silvaşu avem superba depresiune a Haţegului, care se întinde până la poalele munţilor Retezat. Ansamblul mănăstiresc este construit la altitudinea de 580 m, într-o poiană înconjurată de alte poieni cu iarbă grasă, după care urmează dealurile acoperite cu păduri de stejar, fag, carpen, pin, molid, mesteceni şi arbuşt. La răsărit, după Valea Perilor, urmează dealul şi Vârful Pleşului, la sud, Dealul cu Mesteceni, Dealul Frunţii şi Valea Melcheşului, la apus, Dealul Secuiului, Dosul Silvaşului şi Valea Teiului, iar în plan mai îndepărtat, munţii Poiana Ruscăi; la nord-vest, dealul Mănăstirea Bătrâna; la nord, dealul Brătoiu şi Valea lui Brătoiu, iar la nord-est, Vârful Jidovenilor. Pe valea piscului Slăvuţ, pe care este aşezată mănăstirea, întâlnim pasul (trecătoarea) Prislop, din Valea Cernei spre ţara Haţegului.