Descriere: Biserica este zidită în stil bizantin. Are o formă trilobată cu abside laterale. Zidurile au grosime de peste un metru. Interiorul este înalt. Are o turlă mare pe naos (acoperită cu tablă ca şi biserica), de formă poligonală, cu firide largi, ornamentate în partea superioară. Naosul şi pronaosul sunt spaţioase, având practic aceeaşi mărime. Catapeasma, stranele, uşile, inclusiv ramele icoanelor sunt foarte frumos sculptate. Pridvorul în stil brâncovenesc este spaţios, deschis, susţinut de opt coloane din piatră. Atât pereţii, cât şi plafonul pridvorului au o pictură frumoasă. În pridvor este piatra funerară a surorii ctitorului. Pereţii exteriori au de jur împrejur un brâu median gros. Deasupra brâului, pereţii sunt tencuiţi cu ornamentaţie deosebită în partea superioară, sub streaşină. În partea inferioară, sub brâu, pereţii sunt din cărămidă naturală, netencuiţi.

Pictura: După tradiţia bizantină, pictura este executată în frescă. Prezintă importanţa atât iconografică, cât şi ca execuţie tehnică. A fost realizată în timpul lui Constantin Brâncoveanu între 1698-1705 (unele surse indică anii 1703-1712), de primii meşteri ieşiţi din şcoala brâncovenească de la Hurez ca: Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate şi Ranite. 

Altele: În nordul incintei, într-o altă curte, este bolniţa ctitorită de Episcopul Clement Lavrentie, 1732-1738. Pictorii din şcoala brâncovenească, Ioan şi Gheorghe, sunt semnaţi la proscomidie, pictura fiind realizată în anul 1738. Pentru că bolniţa era fortificată, Tudor Vladimirescu a folosit-o ca bază de operaţii militare.

Accesul:

Este situată la nord-este de Tg. Jiu, pe şoseaua Tg. Jiu-Rm. Vâlcea, intersecţia Polovragi, la circa 15 km est de Novaci şi 18 km vest de Horezu. Pentru credincioşii care n-au mijloace proprii de transport, sunt mijloace de transport public până la intersecţia Polovragi (cei care vin dinspre Tg. Jiu sau Rm. Vâlcea), iar autobuzele Rm. Vâlcea-Sibiu au staţie în apropierea mănăstiri. De la intersecţia Polovragi sunt, până la mănăstire, 5 km pe şosea asfaltată. Din Horezu sunt autobuze până în faţa mănăstirii. Înainte de intrarea în incinta mănăstirii ne întâmpină o poartă masivă din lemn, frumos sculptată, acoperită cu şindrilă. Deasupra acoperişului sunt cinci cruci din lemn. Sub streaşină stă scris: Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. În partea dreaptă a porţii este o frumoasă troiţă din lemn sculptat, pe postament de beton, închinată eroilor şi martirilor României. Dincolo de frumoasa poartă, se merge circa 100 m pe o alee pavată, străjuită de o parte şi de alta de conifere, apoi se intră înăuntru pe sub clopotniţa, aceasta făcând corp comun cu clădirea pentru chilii. Cum am intrat în incintă, suntem incântaţi de ordinea şi curăţenia existentă, impresionându-ne spiritul gospodăresc al maicilor. Tot balconul clădirii chiliilor este împodobit de la un capăt la altul cu diverse specii de flori în ghivece.