Istoricul: Tradiţia orală, susţinută şi de săpăturile arheologice, demonstrează că, în trecutul îndepărtat, a existat în aceste locuri viaţa monahală. Câţiva sihaştri s-au aşezat aici în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi au întemeiat o mică pustnicească, cunoscută sub numele Râul de Mori. Mica aşezare sihastră ţinea aceeaşi rânduială de viaţă duhovnicească ca la Mănăstirea Prislop, sub a cărei influenţă se află. În prima jumătate a secolului al XVII-lea calvinii i-au izgonit pe călugări din mănăstire. A fost descoperit mormântul unui egumen pe a cărui piatră funerară (care se păstrează şi azi) este înscris numele de popa Kir Ghenadie. În secolele XVI-XVII, au vieţuit aici călugări. În apropiere se întinde o vale cunoscută sub numele de Valea Călugărilor.

Descriere: Biserica este din zid de piatră, cu o grosime de 1,20 m, în formă de navă compartimentată în altar şi naos. Turnul de deasupra altarului are formă pătrată, cu o terminaţie piramidală acoperită cu piatră. Turnul, care a folosit ca turn de apărare, a avut în interior trei camere. Catapeteasma, pentru început ca improvizaţie, este din lemn de brad. 

Pictura: În altar se mai păstrează doar urmele unei fresce vechi. Cercetările făcute de Virgil Vetişanu au dus la concluzia că a fost executată într-un interval de un secol (1350-1450). Naosul tencuit nu mai prezintă nici o urmă de pictură. Se preconizează începerea lucrărilor de restaurare a picturii în tot spaţiul interior al bisericii.

Altele: Biserica schitului şi castelul Colţ, rămase încă două poveşti în neclintita frumuseţe a Retezatului, merită strădania şi efortul de a li se reda strălucirea de altădată. 

Accesul:

Este situat pe şoseaua Simeria - Haţeg - Petroşani la 9 km de localitatea Cârneşti, ramificaţie stânga Brazi -Râul de Mori, 22 km sud-est de Haţeg.Credincioşii care folosesc ca mijloc de transport trenul coboară în gara Subcetate, de pe linia ferată Bucureşti - Petroşani - Deva, şi de aici cu autobuzul la Haţeg (aşteaptă la fiecare tren în spatele gării). Din Haţeg se pot folosi autobuzele care transportă muncitori ai Trustului de Construcţii Hidrotehnice până la Brazi. Din Brazi la schit, prin Râul de Mori - Suşeni, mai sunt 5 km de parcurs pietonal sau cu ocazii, printre care maşinile ce duc muncitori ai TCH până spre cabana Râuşor. Aşezământul este înălţat la poalele muntelui Retezat, pe o culme despărţită de culmea paralelă prin firul de apă al pârâului Râuşor, care, pe vremuri, purta mai multe mori de apă; vis-a-vis se află cetatea cnezală Colţ (vechi castel din piatră fortificat, care a fost imortalizat de Jules Verne în romanul Castelul din Carpaţi). La circa 9 km sud se află Complexul turistic Râuşor, care cuprinde hotelul, cabana şi pârtia de schi. Tot în apropiere sunt barajele pentru lacul de acumulare al Hidrocentralei Râul de Mori, iar la nord de mănăstire se află cetatea Sarmisegetuza.