Istoricul: Locuitorii din zonă spun că aici a fost înainte de al doilea război mondial o mănăstire greco-catolică, distrusă cu timpul. Pentru că cei ce lucrează în munte şi cei ce-şi petrec vacanţele în staţiunea climaterică să poată participa la slujbe, Episcopia Oradei a înfiinţat în 1992 Mănăstirea cu obşte de călugări. Cu răspunderea organizării obştii, ridicarea bisericii şi construcţiilor pentru o bună viaţă monahală a fost numit Protosinghelul Antim Oprea. La data de 26 octombrie 1997, când am vizitat mănăstirea, erau construite două biserici şi două clădiri. Prima biserică a fost construită de proporţii mici, mai bine zis o bisericuţă din lemn, pe fundaţie de piatră, cu spaţiul compartimentat în altar şi naos. Pe naos este o turlă mică. Pardoseala este din scândură, acoperişul din şindrilă (draniţă).

Descriere: Biserica mare s-a construit la 12 m nord-est. Este o construcţie spaţioasă, din cărămidă, pe fundaţie înaltă de piatră. Are altar, naos, pronaos, pridvor închis şi pridvor deschis. Altarul este luminat de două ferestre, naosul cu absidele largi şi profunde, primeşte lumină de la două ferestre la sud şi alte două la nord. Pronaosul este spaţios şi luminat de asemenea de câte două ferestre la sud şi nord. Ferestrele sunt foarte mari cu terminaţie în arc. Din pronaos începe balconul, care se termină în pridvor. Pe pridvor sunt două turle stânga-dreapta. Turlele au baza (tamburul) pătrată şi corpul octogonal. Are fiecare patru ferestre la tambur (etajul întâi) şi câte opt ferestre la etajul doi. Acoperişul turlelor este piramidal. Turlele au şi funcţie de clopotniţă. Pridvorul deschis este susţinut în faţă de patru coloane din beton. Biserica este acoperită cu tablă.

 Altele: Corpul de chilii, construit la vest de cele două biserici, este o construcţie parter în forma literei L. Zidurile şi fundaţia sunt construite cu rezistenţă pentru a se putea ridica pe ele şi un etaj, când situaţia financiară o va permite. Acoperişul este provizoriu cu azbociment şi în parte cu tablă.

Accesul:

Este situată la 27 km est de oraşul Beiuş şi la 15 km nord-est de satul Budureasa. Până la Beiuş se circulă pe şoseaua naţională Oradea-Beiuş-Vaşcău. Din Beiuş este asfalt până la Budureasa, iar din Budureasa până în Stâna din Vale, pe un drum mai îngust asfaltat, care merge prin desişul de munte. Complexul mănăstiresc este construit într-o poiană a staţiunii climaterice Stâna din Vale, înconjurată de munţii Bihorului, acoperiţi cu păduri de conifere, amestecate la poalele muntelui şi cu esenţe de foioase. De la mănăstire se poate vizita cabana Barajul Leşu şi Schitul de acolo Sfinţii Împăraţi, aparţinător de Mănăstirea Stâna din Vale. La circa 300 m de Stâna din Vale se află Izvorul Minunilor.

Accesul:

          Este situată la 27 km est de oraşul Beiuş şi la 15 km nord-est de satul Budureasa. Până la Beiuş se circulă pe şoseaua naţională Oradea-Beiuş-Vaşcău. Din Beiuş este asfalt până la Budureasa, iar din Budureasa până în Stâna din Vale, pe un drum mai îngust asfaltat, care merge prin desişul de munte. Complexul mănăstiresc este construit într-o poiană a staţiunii climaterice Stâna din Vale, înconjurată de munţii Bihorului, acoperiţi cu păduri de conifere, amestecate la poalele muntelui şi cu esenţe de foioase. De la mănăstire se poate vizita cabana Barajul Leşu şi Schitul de acolo Sfinţii Împăraţi, aparţinător de Mănăstirea Stâna din Vale. La circa 300 m de Stâna din Vale se află Izvorul Minunilor.