Istoricul: Schitul a fost înfiinţat ca aşezământ independent la iniţiativa familiei Sorin şi Mihaela Marin care au asigurat prin donaţie 3000 m necesari construcţiilor precum şi finanţarea lucrărilor. Prea Fericitul Patriarh Teoctist a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea schitului, Arhiepiscopia Bucureşti prin PS Teodosie Snagoveanu (azi IPS Arhiepiscop al Tomisului) a întocmit formele de înfiinţare care au fost aprobate de Sf. Sinod al Patriarhiei României. Construcţia bisericii a început în anul 1977 şi s-a terminat în anul 1999, fiind sfinţită în ziua de 13 noiembrie acelaşi an de PS Teodosie Snagoveanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pisania aflată sub cornişa zidului vestic al pridvorului deschis ne spune că: S-a zidit această sfântă biserică cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil de către Sorin Marin fiul lui Gheorghe şi Ana şi Mihaela Marin fiica lui Ion şi Rodica în vremea PF Părinte Patriarh Teoctist în anii 1977-1999.

Descriere: Biserica este înaltă, din cărămidă arsă pe fundaţie de 36 piloni implantaţi la cca 15 m adâncime, 22 m lungime şi 10 m lăţime, este în formă de cruce cu spaţiul repartizat în altar, naos, pronaos, la care se adaugă un pridvor deschis. Altarul spaţios cu absidă poligonală este luminat de o fereastră aşezată la răsărit şi alta în nord la proscomidie. Este separat de naos prin catapeteasma înaltă din lemn de stejar sculptat, având şi sculptura aplicată pe uşile diaconeşti şi împărăteşti. A fost lucrată la întreprinderea Columna din Galaţi. Naosul cu absidele largi dar puţin profunde primeşte lumină de la o fereastră aşezată în conca absidei sudice şi alta a celei nordice.Au fost donate de Gheorghe Marin, tatăl ctitorului Sorin Marin. La colţuri spre pridvorul deschis sunt doi stâlpi pe care se sprijină câte o arcadă care susţine bolta. Este luminat de o fereastră aşezată în zidul din sud şi de alta pe cel din nord. Toate ferestrele din biserică au rame metalice prevăzute cu vergele metalice longitudinale şi verticale, iar geamurile sunt ornamentale. Intrarea în pronaos se face prin vest pe o uşă din stejar în două canaturi, sculptată pe ambele feţe. Pridvorul deschis este spaţios, susţinut de 4 coloane aflate în faţă şi alte 4 în spate, pe ele sprijinindu-se arcadele boiţei. Este împrejmuit cu un zid înalt de 1,30 m, care are o deschidere largă pe centru, pentru circulaţia credincioşilor. Pardoseala în biserică şi pridvor este din plăci de marmură albă. Acoperişul bisericii este din tablă de cupru, are streaşină largă. 

Pictura: Pictura ei a fost realizată de pictorul Achitenei Ion din Bucureşti.. Deasupra se înalţă turla mare, deschisă, octogonală pătrunsă de 8 ferestre înalte şi înguste, având acoperişul în formă de clopot. Delimitarea de pronaos se face prin doi stâlpi masivi cuprinşi marginali în zidurile bisericii. Ei susţin arcada puternică a boiţei. Pronaosul lărgit la nivelul absidelor naosului, are bolta susţinută de zidurile ce pornesc din zidurile marginale şi se prelungesc spre interiorul bisericii peste 1 1/2 metri. Pe faţa vestică a acestor ziduri se află în partea stângă o icoană mare care reprezintă pe Sfânta Paraschiva, iar pe dreapta alta care reprezintă pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Altele: Clopotniţa construită dintru cadru metalic susţinut de patru stâlpi metalici vopsiţi alb şi acoperişul din tablă de cupru, se află la 15 metri nord de altarul bisericii. 

Accesul:

Este situat la 20 km nord-est de Bucureşti pe şoseaua Bucureşti-Afumaţi-Constanţa, kilometru 12, ramificaţie dreapta prin Moara Domnească (la 4 km de şosea), Găneasa 7 km. Din centrul comunei unde este capătul autobuzului 454 se merge în direcţia sud 1 km pe drumul de piatră Găneasa-Cozieni-Pasărea. Aşezământul este construit la 200 m în dreapta drumului într-un loc foarte pitoresc pe marginea lacului Pasărea. Peste lac este pădurea Pusnicul. Numai la trei km est prin Cozieni (sat aflat la 1 km) se ajunge la Mănăstirea de maici Pasărea. Accesul la schit este foarte uşor, autobuzul nr. 454 circulând după ora şase la o oră şi jumătate până la orele 23,20. Stă la cap de linie în Găneasa cinci minute după care pleacă la Bucureşti. Poate fi luat de la Podul Fundeni, în spatele spitalului Fundeni, unde se ajunge din Gara de Nord cu autobuzul 182, iar din cartierul Pantelimon cu autobuzele 153 şi 253. Are întâlnire pe şoseaua Colentina cu troleibuzul 66 care vine de la Universitate şi cu tramvaiul 21 care pleacă din piaţa Sf. Gheorghe. Există şi o a două variantă pentru credincioşii care n-au mijloace de transport proprii şi anume autobuzul privat de Piteasca, care pleacă de pe strada Dudeşti-Pantelimon dintr-o curte aflată vis-a-vis de fabrica Progresul, la orele 5,30, 7,30, 14,45, 16,45, 20, pe traseul Brăneşti şi la km 15 se abate în stânga cu staţie la Mănăstirea Pasărea, apoi în satul Cozieni apropiat schitului Găneasa. La acest autobuz se ajunge venind o staţie cu autobuzul 246 de Căţelul (se ia de la Granitul) sau cu metroul până la Republica şi de aici 600 m spre răsărit pe strada Dudeşti-Pantelimon.