Istoricul: La început, a fost o biserică din lemn a boierilor Craioveşti, construită în jurul anilor 1520. Actuala biserică ridicată de domnitorul Matei Basarab, din zid gros de cărămidă, s-a început în 1632 şi s-a terminat la 26 august 1633. Legenda spune că Matei Basarab a dus lupte cu turcii la Schela Ciobanului, în zona Bechet, acolo unde Jiul îşi varsă apele în Dunăre. Pierzând în două rânduri şi ajungând cu armatele la Sadova, dă de biserica din lemn şi se roagă la icoana Sfântului Nicolae promiţând că, în cazul obţinerii victoriei împotriva turcilor, va ridica drept recunoştinţă o mare biserică din zid. Câştigând lupta ce-a urmat cu turcii la 26 august 1632, începe construcţia actualei biserici promisă lui Dumnezeu înaintea luptei. După ce devine domn prin plata regulată a tributului la care s-au adăugat şi diferite daruri care întreceau în valoare tributul respectiv, Matei Basarab şi-a asigurat o domnie liniştită din partea turcilor. Dar de numele lui Matei Basarab şi al soţiei sale, Elena, sunt legate construcţia mai multor biserici şi mănăstiri, ca: biserica Sărindari şi Mănăstirea Plumbuita, ambele din Bucureşti, Mănăstirea Căldăruşani din Ilfov, Maxineni (judeţul Brăila), Govora şi Arnota (unde şi este înmormântat) din Vâlcea, precum şi renovarea unor biserici şi mănăstiri, ca Bistriţa (judeţul Vâlcea). Biserica mănăstirii Sadova a fost renovată după anul 1900 şi în 1904 a fost resfinţită în prezenţa primului rege al României, Carol I.

Descriere: Biserica este construită în formă de cruce din zid gros de cărămidă, pe fundaţie din bolovani de piatră. Este compartimentată în altar, naos, pronaos şi are şi un pridvor închis foarte spaţios. Naosul este delimitat de pronaos prin doi stâlpi laterali groşi, care susţin arcada pe care se reazemă turla. Aceasta este de formă octogonală, acoperită cu plăci de azbociment. În restul suprafeţei, biserica este acoperită cu tablă galvanizată. Pardoseala este din ciment mozaicat. Interiorul este luminat prin ferestre mari, duble. În exterior, zidurile sunt împărţite în două registre printr-un brâu median gros, torsionat. Ambele registre au firide, cele din partea superioară fiind foarte frumos ornamentate. La mică distanţă de cornişe sunt încrustate în zid pe muchie trei rânduri de cărămizi, care formează un brâu fierăstrău. Pictura originală a bisericii a fost spalată în 1904. 

Pictura: Din portretistica picturii bisericii s-a conchis că mănăstirea a fost populată cu călugări.

Altele: Incinta a fost înconjurată cu ziduri groase din cărămidă care, în 1995, erau năruite. De fapt, şi biserica, şi construcţiile de locuinţe în formă de L sunt într-o stare avansată de degradare care ridică mari probleme pentru stareţ şi obşte, avându-se în vedere lipsurile financiare existente. 

Accesul:

Este situată la 35 km sud de oraşul Craiova, la 15 km nord de Bechet şi numai la 1 km vest de sat. La 1 km vest de mănăstire se află pădurea care se întinde pe distanţa de 6 km, până la râul Jiu.